History Of The Pali Canon 4

Tatiyabodhisuttaṃ: A treia sutra a Trezirii

 

Astfel am auzit: odata, Fericitul isi petrecea timpul la Uruvela, pe malurile raului Nerañjara, la radacina copacului Trezirii, imediat dupa Trezirea completa. Si in acea vreme, Fericitul era asezat de sapte zile, experimentand bucuria eliberarii. Atunci, Fericitul, dupa ce au trecut cele sapte zile, ridicandu-se din acel samadhi, in ultima veghe a noptii, a reflectat profund la aparitia conditionata in ordine directa si inversa:

“Aceasta fiind astfel, se intampla aceasta; deoarece apare aceasta, se produce aceasta, aceasta nefiind astfel, nu se intampla aceasta; deoarece dispare aceasta, inceteaza aceasta, adica: conditionate de ignoranta se nasc tendintele subconstiente, conditionata de tendintele subconstiente se naste constiinta, conditionate de constiinta se nasc numele si forma, conditionate de nume si forma se nasc cele sase domenii ale simturilor, conditionat de cele sase domenii ale simturilor se naste contactul, conditionata de contact se naste senzatia, conditionata de senzatie se naste pofta, conditionat de  pofta se naste atasamentul, conditionata de atasament se naste devenirea, conditionata de devenire se produce nasterea, conditionate de nastere se produc batranetea si moartea, mahnirea, suspinul, durerea, proasta dispozitie si agitatia. Astfel este aparitia aceastei intregi mase de suferinta.

Odata cu incetarea ignorantei, inceteaza tendintele subconstiente, odata cu incetarea  tendintelor subconstiente, inceteaza constiinta, odata cu incetarea constiintei, inceteaza numele si forma, odata cu incetarea numelui si formei, inceteaza cele sase domenii ale simturilor, odata cu incetarea celor sase domenii ale simturilor, inceteaza contactul, odata cu incetarea contactului, inceteaza senzatia, odata cu incetarea senzatiei, inceteaza pofta, odata cu incetarea  poftei, inceteaza atasamentul, odata cu incetarea atasamentului, inceteaza devenirea, odata cu incetarea devenirii, inceteaza nasterea, odata cu incetarea nasterii, inceteaza batranetea si moartea, mahnirea, suspinul, durerea, proasta dispozitie si agitatia. Astfel este disparitia aceastei intregi mase de suferinta“.

Astfel, Fericitul, cunoscand aceasta semnificatie, a spus, cu acea ocazie, vorba aceasta:

“Atunci cand fenomenele ii devin cunoscute brahmanului ascet contemplativ, el sta ferm, imprastiind ostirile lui Māra, precum Soarele care umple atmosfera de stralucire“.

********************************************
Limba sursa: Pāli
Traducator: Marian Victor Busoi

[original: evaṃ me sutaṃ ekaṃ samayaṃ bhagavā uruvelāyaṃ viharati najjā nerañjarāya tīre bodhirukkhamūle paṭhamābhisambuddho । tena kho pana samayena bhagavā sattāhaṃ ekapallaṅkena nisinno hoti vimuttisukhapaṭisaṃvedī । atha kho bhagavā tassa sattāhassa accayena tamhā samādhimhā vuṭṭhahitvā rattiyā pacchimaṃ yāmaṃ paṭiccasamuppādaṃ anulomapaṭilomaṃ sādhukaṃ manasākāsi । iti imasmiṃ sati idaṃ hoti imassuppādā idaṃ uppajjati | iti imasmiṃ asati idaṃ na hoti imassa nirodhā idaṃ nirujjhati yadidaṃ avijjāpaccayā saṇkhārā saṇkhārapaccayā viññāṇaṃ viññāṇapaccayā nāmarūpaṃ nāmarūpapaccayā saḻāyatanaṃ saḻāyatanapaccayā phasso phassapaccayā vedanā vedanāpaccayā taṇhā taṇhāpaccayā upādānaṃ upādānapaccayā bhavo bhavapaccayā jāti jātipaccayā jarāmaraṇaṃ sokaparidevadukkhadomanass’upāyāsā sambhavanti । evametassa kevalassa dukkhakkhandhassa samudayo hotī’ti । avijjānirodhā saṇkhāranirodho saṇkhāranirodhā viññāṇanirodho viññāṇanirodhā nāmarūpanirodho nāmarūpanirodhā saḻāyatananirodho saḻāyatananirodhā phassanirodho phassanirodhā vedanānirodho vedanānirodhā taṇhānirodho taṇhānirodhā upādānanirodho upādānanirodhā bhavanirodho bhavanirodhā jātinirodho jātinirodhā jarāmaraṇaṃ sokaparidevadukkhadomanass’upāyāsā nirujjhanti । evametassa kevalassa dukkhakkhandhassa nirodho hotī’ti । atha kho bhagavā etamatthaṃ viditvā tāyaṃ velāyaṃ imaṃ udānaṃ udānesi । yadā have pātubhavanti dhammā ātāpino jhāyato brāhmaṇassa vidhūpayaṃ tiṭṭhati mārasenaṃ sūriyo’va obhāsayam antalikkhan’ti ॥ ]