Sigalovada Sutta – Discursul catre Sigala (Codul de disciplina al laicilor)

Sigalovada Sutta  – Discursul către Sigala (Codul de disciplină al laicilor)
Digha Nikaya 31
O traducere


Astfel am auzit:
Odată Cel Binecuvântat stătea în Crângul de Bambuși, la Sanctuarul Veverițelor de lângă Rajagaha.

Tot atunci tânărul Sigala, fiul unui mirean, trezit dimineața devreme și trebuind să plece din Rajagaha, cu hainele și părul încă umede, venera cu palmele unite diversele puncte cardinale – estul, sudul, vestul, nordul, nadirul și zenitul.

Cel Binecuvântat, după ce și-a îmbrăcat roba și și-a luat bolul, a plecat și el către Rajagaha pentru cerșit. Atunci el l-a văzut pe Sigala prosternându-se și i-a vorbit după cum urmează:
„Care este motivul pentru care tu, tinere mirean, trezindu-te dimineața devreme pentru a pleca din Rajagaha, cu hainele și părul încă umede, te închini cu palmele unite către diferitele puncte cardinale – către est, sud, vest, nord, nadir și zenit?”
„Tatăl meu, Doamne, chiar înainte de a muri, mi-a zis astfel: Către cele șase puncte, fiule, va trebui să te închini. Iar eu, Doamne, având respect și onorând cuvintele tatălui meu, trezindu-mă dimineața devreme pentru a pleca din Rajagaha, cu hainele și părul încă umede, mă închin cu palmele unite către aceste șase direcții.”
„Nu astfel, tinere mirean, ar trebui venerate cele șase puncte cardinale, conform disciplinei celor nobili.”
„Dar cum, Doamne, ar trebui venerate cele șase puncte cardinale conform disciplinei celor nobili? Ar fi bine, Doamne, dacă Cel Binecuvântat m-ar învăța doctrina arătându-mi cum ar trebui venerate cele șase puncte cardinale în disciplina celor nobili.”
„Ei bine, tinere mirean, ascultă și reține bine; eu voi vorbi” — „Foarte bine, Doamne”, răspunse tânărul Sigala.

Apoi Cel Binecuvântat a vorbit astfel:
„În măsura în care, tinere mirean, un nobil discipol (1) a eradicat cele patru vicii de conduită1 (2) în măsura în care el nu comite nicio acțiune rea în cele patru moduri, (3) în măsura în care nu urmează cele șase căi care duc la risipirea bunăstării, evitând astfel aceste paisprezece lucruri rele, el acoperă cele șase direcții și intră pe calea care duce la victorie în ambele lumi: el este favorizat și în această lumea, și în următoarea. După dispariția corpului, după moarte, el va renaște fericit într-un ținut paradisiac.”
(1) „Care sunt cele patru vicii de conduită care ar trebui eradicate? Distrugerea vieții, tinere mirean, este un astfel de viciu, și tot așa este și furtul, comportamentul sexual greșit și minciuna. Acestea sunt cele patru vicii care trebuie eradicate.”
Astfel a vorbit Cel Binecuvântat. Și după ce Maestrul a vorbit astfel, a spus din nou:
1.Uciderea, furtul, minciuna și comportamentul sexual greșit,
Aceste patru rele nu sunt niciodată lăudate de către cei înțelepți.
2.(2) „Care sunt cele patru moduri prin care cineva nu comite nicio acțiune rea? Condus de pofte, cineva poate comite răul. Condus de mânie, cineva poate comite răul. Condus de ignoranță, cineva poate comite răul. Condus de teamă, cineva poate comite răul2”
„Dar atât timp cât un nobil discipol nu este condus de pofte, mânie, ignoranță și teamă, el nu comite niciun rău.”
Astfel a vorbit Cel Binecuvântat. Și după ce Maestrul a vorbit astfel, a spus din nou:
1.Acel care prin pofte, ură sau teamă,
Sau prin ignoranță contravine legii Dhamma,
Toată gloria lui pălește
La fel ca Luna în descreștere.
Acel care prin pofte, ură sau teamă,
Sau prin ignoranță nu contravine niciodată legii Dhamma,
Gloria lui crește continuu,
La fel ca Luna în creștere.
2.(3) „Care sunt cele șase căi care duc la risipirea bunăstării?
1.(a)slăbiciunea față de intoxicante care cauzează orbirea conștiinței și lipsa atenției;
2.(b)hoinăreala pe străzi la ore nepotrivite;
3.(c)frecventarea anumitor spectacole;
4.(d)slăbiciunea față de jocurile de noroc;
5.(e)asocierea cu oameni răi;
6.(f)obiceiul de a sta degeaba.
3.(a) Există, tinere mirean, aceste șase consecințe ale slăbiciunii față de intoxicantele care duc la orbirea conștiinței și la lipsa de atenție:
4.‣pierderea averii;
5.‣certurile dese;
6.‣predispoziția către diverse boli;
7.‣dobândirea unei reputații rele;
8.‣expunerea fără rușine a corpului;
9.‣slăbirea intelectului.
(b) Există, tinere mirean, aceste șase consecințe rele ale hoinăritului pe străzi la ore nepotrivite:
1.‣lipsa de protecție și siguranță a celui care face acest lucru;
2.‣soția și copiii lui sunt lipsiți de protecție și de siguranță;
3.‣proprietățile lui sunt lipsite de protecție și de siguranță;
4.‣el însuși este suspectat de fapte rele3;
5.‣face obiectul zvonurilor false;
6.‣se întâlnește cu numeroase necazuri.
(c) Există, tinere mirean, aceste șase consecințe rele ale frecventării anumitor spectacole. Cel care le frecventează se gândește în permanență:
1.‣unde este dansul?
2.‣unde se cântă?
3.‣unde este muzica?
4.‣unde se recită?
5.‣unde sunt cymbal-urile?
6.‣unde sunt fluierele?
(d) Există, tinere mirean, aceste șase consecințe rele ale slăbiciunii față de jocurile de noroc:
1.‣câștigătorul se alege cu ură din partea celorlalți;
2.‣cel care pierde suferă din această cauză;
3.‣pierderea averii;
4.‣în tribunale cuvântul celui care joacă nu este de încredere;
5.‣jucătorul este disprețuit de prieteni și asociați;
6.‣nu reușește să se căsătorească întrucât oamenii cred că un jucător nu poate avea grijă de o soție.
(e) Există, tinere mirean, aceste șase consecințe nefaste ale asocierii unei persoane cu oameni răi, și anume: orice jucător, orice libertin, orice bețiv, orice escroc, orice trișor și orice bătăuș îi este prieten.
(f) Există, tinere mirean, aceste șase consecințe rele ale obiceiului de a lenevi:
Persoana respectivă nu muncește, spunând că:
1.‣este prea frig
2.‣este prea cald
3.‣este prea târziu
4.‣este prea devreme
5.‣îi este prea foame
6.‣a mâncat prea mult.
Trăind astfel, el lasă multe din sarcinile lui nefăcute, nu mai obține noi bogății, iar avuția pe care a agonisit-o se risipește.”

Astfel a vorbit Cel Binecuvântat. Iar după ce Maestrul a vorbit astfel, a spus din nou:
„Un astfel de om își declară prietenia numai în fața așa-zisului prieten; se împrietenește și se asociază cu cineva numai atunci când poate dobândi un avantaj.”
„Dormitul până la prânz, adulterul, irascibilitatea, rea-voința, prietenii răi, avariția – aceste șase cauze pot ruina un om.”
„Omul care are prieteni și tovarăși răi este sortit căilor rele, este sortit ruinei în ambele lumi – și în aceasta și în următoarea.”
„Zarurile, femeile, băutura, dansurile, cântecul, dormitul ziua, hoinăreala la ore nepotrivite, tovarășii răi, avariția – aceste cauze îl duc pe om la ruină.

Acel care joacă zaruri și bea băuturi intoxicante, care se duce la femeile altora, care se asociază cu cei răi și cu cu cei înțelepți – acesta intră în declin, la fel ca luna în ultimul pătrar.

Cel care este bețiv, sărac, nevoiaș, care e însetat chiar atunci când bea, care frecventează barurile, se adâncește în datorii așa cum piatra se scufundă în apă, aduce cu repeziciune o reputație proastă întregii lui familii.

Cel care are obiceiul să doarmă ziua și să stea treaz noapte târziu, care este în permanență intoxicat și imoral, nu este potrivit unei vieți de familie.

Oportunitățile îl ocolesc întotdeauna pe acela care care spune în permanență ba că e prea cald, ba că e prea frig sau prea târziu și lasă lucrurile nefăcute.
Dar acela care nu dă importanță frigului sau căldurii mai mult decât unui fir de iarbă și care își îndeplinește datoriile cu hotărâre, nu este ocolit de fericire.”
„Aceștia patru, tinere mirean, trebuie văzuți ca dușmani deghizați în prieteni:
1.1.cel care fură din posesiunile prietenului,
2.2.cel care face promisiuni deșarte și rostește vorbe goale,
3.3.cel care lingușește,
4.4.cel care ruinează.”
(1) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui unul care fură să fie înțeles ca dușman deghizat în prieten:
1.‣el fură din averea prietenului său;
2.‣oferă puțin și cere mult;
3.‣își face datoria doar din teamă;
4.‣se asociază doar în folosul propriu.”
(2) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui unul care face promisiuni deșarte și spune vorbe goale să fie înțeles ca un dușman deghizat în prieten:
1.‣face jurăminte prietenoase legate de trecut,
2.‣face jurăminte prietenoase legate de viitor,
3.‣încearcă să câștige favorurile cuiva prin vorbe goale,
4.‣atunci când apare ocazia de a oferi un serviciu, își exprimă inabilitatea de a face acel lucru.”
(3) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui unul care lingușește să fie înțeles ca dușman deghizat în prieten:
1.‣el aprobă faptele rele ale prietenului său;
2.‣nu este de acord cu faptele bune ale prietenului său;
3.‣își laudă prietenul în prezența acestuia;
4.‣îl vorbește de rău în absența lui.”
(4) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui unul care aduce ruina să fie înțeles ca dușman deghizat în prieten:
1.‣este tovarăș la delăsarea în plăcerea intoxicantelor care cauzează pasiuni și lipsa atenției;
2.‣este tovarăș la hoinăreala pe străzi la ore nepotrivite;
3.‣este tovarăș la frecventarea anumitor spectacole;
4.‣este tovarăș la practicarea jocurilor de noroc.”
Astfel a vorbit Cel Binecuvântat. Iar după ce Maestrul a vorbit astfel, a spus din nou:
1.„Prietenul care fură,
prietenul care face promisiuni deșarte,
prietenul care lingușește,
prietenul care aduce ruina;
pe aceștia patru pe care înțeleptul îi privește ca dușmani,
evită-i de departe ca fiind căi ale pericolului.”
2.„Aceștia patru, tinere mirean, ar trebui înțeleși ca prieteni cu inima caldă:
1.1.unul care este tovarăș de ajutor;
2.2.unul care se comportă la fel și la bucurie și la suferință;
3.3.unul care oferă sfaturi bune;
4.4.unul care are simpatie.”
(1) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui un tovarăș de ajutor să fie înțeles ca un prieten cu inima caldă:
1.‣el are grijă de cel neatent;
2.‣protejează avuția celui neatent;
3.‣devine un refugiu atunci când ești în pericol;
4.‣atunci când apar obligații, el oferă dublu față de ceea ce i se cere.”
(2) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui unul care se comportă la fel și la bucurie și la suferință să fie înțeles ca un prieten cu inima caldă:
1.‣își dezvăluie propriile secrete față de prietenul său;
2.‣ține cu grijă secretele prietenului său;
3.‣nu-și uită prietenul la necaz,
4.‣își sacrifică chiar și viața de dragul prietenului său.”
(3) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui unul care oferă sfaturi bune să fie înțeles ca un prieten cu inima caldă:
1.‣își oprește prietenul de la a face rău,
2.‣îl încurajează să facă binele,
3.‣îl informează despre ceea ce nu îi este cunoscut,
4.‣îi arată calea către paradis.”
(4) „În patru moduri, tinere mirean, ar trebui unul care are simpatie să fie înțeles ca un prieten cu inima caldă:
1.‣nu se bucură de nenorocul altuia,
2.‣se bucură de prosperitatea altuia,
3.‣îi împiedică pe alții să-i vorbească prietenul de rău,
4.‣îi laudă pe cei care-i vorbesc prietenul de bine.”
Astfel a vorbit Cel Binecuvântat. Iar după ce Maestrul a vorbit astfel, a spus din nou:
1.„Prietenul care este un tovarăș de ajutor,
cel care este prieten la fericire și la necaz,
prietenul care oferă sfaturi bune
și prietenul care are simpatie –
pe aceștia patru înțeleptul îi ține ca prieteni
și îi prețuiește cu dăruire,
așa cum o mamă face cu propriul ei copil
2.Cel înțelept și virtuos strălucește ca flacăra arzătoare.
Celui care-și agonisește averea fără a răni pe nimeni,
ca o albină care adună miere,
belșugul îi va crește la fel de rapid
cum crește un mușuroi de furnici.
3.Cu o bunăstare astfel obținută,
un mirean potrivit vieții de familie
ar trebui să-și împartă averea în patru,
astfel el va avea parte de prietenie.
4.O parte pentru folosința lui zilnică,
două părți pentru cheltuielile necesare afacerii lui,
iar a patra parte să o păstreze pentru vremuri grele.”
2.
„Și cum anume, tinere mirean, acoperă un nobil discipol cele șase puncte cardinale?
„Următoarele lucruri trebuie privite ca fiind cele șase puncte cardinale: părinții trebuie priviți ca fiind estul, învățătorii ca fiind sudul, soția și copiii ca fiind vestul, prietenii și asociații ca fiind nordul, servitorii și angajații ca fiind nadirul, iar asceții și brahmanii ca fiind zenitul”4
„În cinci feluri, tinere mirean, ar trebui un copil să-și servească părinții, ca fiind estul:
5.(v)Întrucât m-au sprijinit, îi voi sprijini și eu pe ei,
6.(vi)Voi îndeplini datoriile lor,
7.(vii)Voi păstra tradițiile familiei,
8.(viii)Voi face astfel încât să-mi merit moștenirea,
9.(ix)Voi oferi pomană în onoarea rudelor mele moarte.5”
„În cinci feluri, tinere mirean, părinții astfel slujiți de către copiii lor, își arată compasiunea:
1.(i)îi rețin de la a face rău;
2.(ii)îi încurajează să facă binele;
3.(iii)îi pregătesc pentru o profesie;
4.(iv)le aranjează o căsătorie potrivită;
5.(v)la timpul cuvenit le acordă moștenirea.
În aceste cinci moduri își servesc copiii părinții, ca fiind estul, iar părinții își arată compasiunea față de copiii lor. Astfel estul este acoperit de către ei și reprezintă un loc sigur.”
„În cinci feluri, tinere mirean, un elev trebuie să-și respecte învățătorul ca fiind sudul:
1.(i)ridicându-se de pe scaun în semn de salut;
2.(ii)urmându-i cursurile;
3.(iii)prin dorința de a învăța,
4.(iv)prin serviciul personal,
5.(v)printr-o atenție respectuoasă atunci când primește instrucția.”
„În cinci feluri, tinere mirean, învățătorii astfel respectați de către elevii lor își arată compasiunea:
1.(i)îi pregătesc conform celei mai bune discipline;
2.(ii)verifică dacă își însușesc bine lecțiile predate;
3.(iii)îi instruiesc în domeniul artelor și al științelor;
4.(iv)îi prezintă prietenilor și asociaților lor;
5.(v)le oferă siguranță în orice loc.
Învățătorii astfel respectați de elevii lor ca fiind sudul își arată respectul compasiunea în aceste cinci moduri. Astfel, sudul este acoperit de către ei și reprezintă un loc sigur.”
„În cinci feluri, tinere mirean, trebuie o soție să fie respectată de soțul ei, ca fiind vestul:
1.(i)fiind curtenitor față de ea;
2.(ii)prin a nu se arăta disprețuitor față de ea;
3.(iii)prin a-i fi credincios și fidel;
4.(iv)lăsându-i ei autoritatea;
5.(v)oferindu-i daruri și bijuterii.”
„Soția astfel respectată de către soțul ei își arată compasiunea față de acesta în cinci moduri:
1.(i)își îndeplinește în mod corect datoriile;
2.(ii)își manifestă ospitalitatea față de rude și față de oamenii apropiați;
3.(iii)este credincioasă și fidelă soțului ei;
4.(iv)protejează ceea ce soțul aduce în casă;
5.(v)este talentată și destoinică în îndeplinirea datoriilor ei.
În aceste cinci moduri își arată o soție compasiunea față de soțul ei care o respectă ca fiind vestul. Astfel vestul este acoperit de către el și reprezintă un loc sigur.”
„În cinci moduri, tinere mirean, ar trebui un membru al comunității să-și respecte prietenii și asociații ca fiind nordul:
1.(i)având o atitudine darnică și tolerantă;
2.(ii)având o vorbire curtenitoare;
3.(iii)fiind de ajutor;
4.(iv)fiind imparțial;
5.(v)fiind sincer.”

Prietenii și asociații astfel respectați de către un membru al comunității își arată compasiunea față de acesta în cinci moduri:
1.(i)îl protejează atunci când este lipsit de atenție și vigilență;
2.(ii)îi protejează proprietățile atunci când este neatent și lipsit de vigilență;
3.(iii)devin un refugiu atunci când este în pericol;
4.(iv)nu-l părăsesc la necaz;
5.(v)arată considerație față de familia acestuia.

Prietenii și asociații astfel respectați de către un membru al comunității ca fiind nordul își arată compasiunea față de el în aceste cinci moduri. Astfel nordul este acoperit de către el și făcut un loc sigur.”
„În cinci moduri ar trebui un stăpân să-și respecte servitorii și angajații ca fiind nadirul:
1.(i)dându-le de muncă potrivit abilităților fiecăruia;
2.(ii)oferindu-le hrană și salarii;
3.(iii)având grijă de ei atunci când sunt bolnavi;
4.(iv)împărțind cu ei orice delicatesuri;
5.(v)acordându-le concedii la timpul potrivit.”
„Servitorii și angajații astfel respectați ca fiind nadirul de către stăpânul lor, își arată compasiunea față de acesta în cinci moduri:
1.(i)se trezesc înaintea lui;
2.(ii)merg la culcare după el;
3.(iii)iau numai ceea ce le este oferit;
4.(iv)își îndeplinesc datoriile în mod corect;
5.(v)susțin bunul nume și faima stăpânului.
Servitorii și angajații astfel respectați ca fiind nadirul își arată compasiunea față de stăpânul lor în aceste cinci moduri. Astfel, nadirul este acoperit de el și reprezintă un loc sigur.
„În cinci moduri ar trebui asceții și brahmanii să fie respectați de către un mirean ca fiind zenitul:
1.(i)prin fapte iubitoare;
2.(ii)prin cuvinte iubitoare;
3.(iii)prin gânduri iubitoare;
4.(iv)având ușa casei în permanență deschisă pentru ei;
5.(v)având grijă de nevoile lor materiale.”
„Asceții și brahmanii astfel respectați de către un mirean, își arată compasiunea față de acesta în șase moduri:
1.(i)îl rețin de la a face rău;
2.(ii)îl conving să facă binele;
3.(iii)îl iubesc cu o inimă blândă;
4.(iv)îl fac să audă ceea ce nu a mai auzit înainte;
5.(v)îi clarifică ceea ce a auzit deja;
6.(vi)îi arată calea către o stare paradisiacă.
În aceste șase moduri asceții și brahmanii își arată compasiunea față de un mirean care-i respectă ca fiind zenitul. Astfel, zenitul este acoperit de el și reprezintă un loc sigur.”

Astfel a vorbit Cel Binecuvântat. Iar după ce Maestrul a vorbit astfel, a spus din nou:
„Mama și tatăl reprezintă estul,
Învățătorii – sudul;
Soția și copiii sunt vestul,
Prietenii și asociații sunt nordul.
Servitorii și angajații reprezintă nadirul,
Asceții și brahmanii sunt zenitul;
Cel care este potrivit pentru viața de familie,
Aceste puncte cardinale ar trebui să le salute.
Cine este înțelept și virtuos,
Blând și pătrunzător,
Umil și supus,
Un astfel de om poate dobândi onoarea.
Cine este energic și nu indolent,
Care nu este zguduit de nenorociri,
Fără de greșeală în maniere și inteligent,
Un astfel de om poate dobândi onoarea.
Cine oferă ospitalitate și este prietenos,
Care are vederi largi și nu este egoist,
Un ghid, un instructor, un conducător,
Un astfel de om poate dobândi onoarea.
Generozitatea, vorba blândă,
A fi de ajutor altora,
A fi imparțial față de toți,
După cum este necesar.
Aceste patru căi câștigătoare fac lumea să se rotească,
Ca un cui de osie într-o căruță care merge.
Dacă acestea nu ar exista în lume,
Nici mama, nici tatăl nu ar primi
Respect și onoare din partea copiilor lor.
Dar cum aceste patru căi câștigătoare
Sunt apreciate de către înțelepți,
Ei ating înălțimile,
Și au parte de laude în mod corect.”

Când Cel Binecuvântat a vorbit astfel, Sigala, tânărul mirean, a spus cele ce urmează:
„Excelent, Doamne, excelent! Este ca și cum un om ar fi îndreptat ceea ce era răsturnat, sau ar fi descoperit ceea ce era ascuns, sau ar fi arătat calea unuia care s-a rătăcit, sau ar aprins o lumină în întuneric, astfel încât cei care au ochi să poată vedea. Chiar astfel a fost doctrina explicată de către Cel Binecuvântat în diverse moduri.
Îmi voi găsi refugiul, Doamne, în Buddha, în Dhamma și în Sangha. Fie ca Cel Binecuvântat să mă primească drept discipol laic, ca pe unul care și-a găsit refugiul chiar din această zi până la sfârșitul vieții.”

_____________________________________________________________
Provenance: ©1985 Buddhist Publication Society. From Everyman’s Ethics: Four Discourses by the Buddha (WH 14), translated by Narada Thera (Kandy: Buddhist Publication Society, 1985). Copyright © 1985 Buddhist Publication Society. Used with permission. This Access to Insight edition is ©1996–2010 John T. Bullitt.
Terms of use: You may copy, reformat, reprint, republish, and redistribute this work in any medium whatsoever, provided that: (1) you only make such copies, etc. available free of charge; (2) you clearly indicate that any derivatives of this work (including translations) are derived from this source document; and (3) you include the full text of this license in any copies or derivatives of this work. Otherwise, all rights reserved. For additional information about this license, see the FAQ.
How to cite this document (one suggested style): „Sigalovada Sutta: The Discourse to Sigala” (DN 31), translated from the Pali by Narada Thera. Access to Insight, June 7, 2009, http://www.accesstoinsight.org/tipitaka/dn/dn.31.0.nara.html.

1 kamma-kilesa, lit. „acțiuni care poluează”.

2 Acestea sunt cele patru agati, „acțiuni rele”: chanda, dosa, moha, bhaya.

3 Crime comise de către alții.

4 Acest simbolism este ales în mod deliberat: așa cum ziua începe de la est, tot așa viața începe cu grija părinților, datoria față de învățător și sudul sunt același cuvânt: dakkhina; grija față de familie urmează atunci când tânărul devine bărbat, așa cum vestul întreține lumina târzie; nordul înseamnă „dincolo” (uttara), astfel încât, cu ajutorul prietenilor poți trece dincolo de necazuri. (Rhys Davis).

5 Acesta este un obicei sacru al arianilor care nu-și uită niciodată morții. Această tradiție este respectată și astăzi de către buddhiștii din Sri Lanka care fac pomeni ceremoniale către călugări în ziua a opta, în luna a treia și la fiecare aniversare a morții părinților. După o astfel de ceremonie, meritul rezultat din aceste acțiuni bune este oferit celor morți. Mai mult chiar, după fiecare punna-kamma (acțiune bună) un buddhist se gândește întotdeauna la părinții săi și le oferă meritul rezultat. Aceasta este loialitatea și recunoștința arătată părinților, conform sfaturilor lui Buddha.

Adauga comentariul tau