Kalama Sutta – Catre Kalama-si

Aceasta este o traducere a suttei Kalama Sutta – Către Kalama-și din Anguttara Nikaya 3.65

Am auzit că odată Cel Binecuvântat, pe când făcea un tur printre Kosalani, împreună cu un grup mare de călugări, a ajuns la Kesaputta, un oraș al celor din neamul Kalama. Aceștia auziseră spunându-se: „Gotama contemplativul – fiul Sakyanilor, plecat din clanul Sakya – a ajuns la Kesaputta. Și despre Maestrul Gotama, această înaltă reputație s-a răspândit: «El este cu adevărat Binecuvântat, merituos și corect deșteptat prin sine însuși, desăvârșit în cunoaștere și conduită, ajuns departe, un cunoscător al universului, un profesor neîntrecut pentru cei gata de a fi învățați, învățătorul ființelor umane și divine, treaz, binecuvântat. El a făcut cunoscută – după ce a realizat prin cunoaștere directă – această lume cu ai ei deva, mara și brahma, cu ale ei generații de preoți și contemplativi, cu conducătorii ei și cu oamenii obișnuiți; a explicat Dhamma cea admirabilă la început, admirabilă la mijloc și admirabilă la sfârșit; a expus viața sfântă în esența și cu particularitățile ei, pe de-a-ntregul perfectă, fără pereche de pură. Este bine să vezi pe cineva atât de merituos.»”

Astfel, Kalama-șii din Kesaputta au mers la Cel Binecuvântat. Când au ajuns acolo, unii dintre ei s-au înclinat și i-au sta alături. Alții au schimbat saluturi curtenitoare cu el și, după schimbul de saluturi prietenești și curtenitoare,     s-au așezat alături. Unii dintre ei s-au așezat alături de el după ce l-au salutat cu palmele lipite și puse în dreptul inimii. Alții s-au așezat după ce și-au anunțat numele și clanul. Unii dintre ei doar s-au așezat în tăcere.

Cum stăteau toți acolo, Kalama-șii din Kesaputta i s-au adresat Celui Binecuvântat: „Doamne, există unii preoți și contemplativi care vin în Kesaputta. Ei expun și glorifică propriile lor doctrine, dar doctrinele altora le critică, le ponegresc, arată dispreț pentru ele, le discreditează. Apoi, alți preoți și contemplativi vin în Kesaputta. Ei expun și glorifică propriile lor doctrine, dar doctrinele altora le critică, le ponegresc, arată dispreț pentru ele, le discreditează. Ei ne lasă total nesiguri și în îndoială: Care dintre acești venerabili preoți și contemplativi spune adevărul și care minte?”

„Bine înțeles că sunteți nesiguri, Kalama-și! Bine înțeles că vă îndoiți. Atunci când există motive de îndoială, nesiguranța ia naștere. Deci, în acest caz, Kalama-și, nu vă luați după vorbe, după legende, după tradiții, după scripturi, după conexiunile logice, după deducție, după analogii, după înțelegerea apărută prin cântărirea vederilor, după probabilități sau după gândul: «Acest contemplativ este învățătorul nostru». Doar când știți prin voi înșivă, prin cunoașterea proprie că «Aceste calități sunt proaste, aceste calități sunt de blamat, aceste calități sunt criticate de către cei înțelepți, aceste calități, atunci când sunt încercate și efectuate duc la vătămare și suferință» – atunci ar trebui să le abandonați.”

„Ce credeți, Kalama-și? Atunci când lăcomia răsare într-o persoană, apare ea pentru bunăstarea sau pentru vătămarea acelei persoane?”

„Pentru vătămare, Doamne.”

„Iar această persoană lacomă, copleșită de lăcomie, cu mintea posedată de lăcomie, ucide ființele vii, ia ceea ce nu îi este oferit, se duce după soția altuia, spune minciuni și îi convinge și pe alții să facă la fel, toate acestea având ca rezultat vătămarea și suferința pe termen lung.”

„Da, Doamne.”

„Acum, ce credeți, Kalama-și? Atunci când aversiunea răsare într-o persoană, apare ea pentru bunăstarea sau pentru vătămarea acelei persoane?”

„Pentru vătămare, Doamne”

„Iar această persoană plină de aversiune, copleșită de aversiune, cu mintea posedată de aversiune, ucide ființele vii, ia ceea ce nu îi este oferit, se duce după soția altuia, spune minciuni și îi convinge și pe alții să facă la fel, toate acestea având ca rezultat vătămarea și suferința pe termen lung.”

„Da, Doamne.”

„Acum, ce credeți, Kalama-și? Atunci când iluzia răsare într-o persoană, apare ea pentru bunăstarea sau pentru vătămarea acelei persoane?”

“Pentru vătămare, Doamne.”

„Iar această persoană amăgită, copleșită de iluzie, cu mintea posedată de iluzie, ucide ființele vii, ia ceea ce nu îi este oferit, se duce după soția altuia, spune minciuni și îi convinge și pe alții să facă la fel, toate acestea având ca rezultat vătămarea și suferința pe termen lung.”

„Da, Doamne.”

„Deci ce credeți, Kalama-și? Sunt aceste calități bune sau rele?”

„Rele, Doamne.”

„Sunt ele de blamat sau nu?”

„De blamat, Doamne”

„Criticate de către cei înțelepți sau lăudate de către cei înțelepți?”

„Criticate de către cei înțelepți, Doamne.”

„Atunci când sunt încercate și efectuate, duc ele la vătămare și suferință, sau nu?”

„Când sunt încercate și efectuate, ele duc la vătămare și suferință. Astfel este părerea noastră.”

„Deci, așa cum am spus, Kalama-și: nu vă luați după vorbe, după legende, după tradiții, după scripturi, după conexiunile logice, după deducție, după analogii, după înțelegerea apărută prin cântărirea vederilor, după probabilități sau după gândul: «Acest contemplativ este învățătorul nostru». Doar când știți prin voi înșivă, prin cunoașterea proprie că «Aceste calități sunt proaste, aceste calități sunt de blamat, aceste calități sunt criticate de către cei înțelepți, aceste calități, atunci când sunt încercate și efectuate duc la vătămare și suferință» – atunci ar trebui să le abandonați. Astfel a fost spus. Și în legătură cu aceste lucruri a fost spus.”

„Acum, Kalama-și, nu vă luați după vorbe, după legende, după tradiții, după scripturi, după conexiunile logice, după deducție, după analogii, după înțelegerea apărută prin cântărirea vederilor, după probabilități sau după gândul: «Acest contemplativ este învățătorul nostru». Doar când știți prin voi înșivă, prin cunoașterea proprie că «Aceste calități sunt bune, aceste calități nu pot fi blamate, aceste calități sunt lăudate de către cei înțelepți, aceste calități, atunci când sunt încercate și efectuate duc la bunăstare și fericire» – atunci ar trebui să practicați și să vă țineți de aceste calități.”

„Ce credeți, Kalama-și? Când lipsa lăcomiei răsare într-o persoană, apare ea pentru bunăstarea sau pentru vătămarea acelei persoane?”

„Pentru bunăstare, Doamne!”

„Iar această persoană care nu este lacomă, care nu este copleșită de lăcomie, care nu are mintea posedată de lăcomie, nu ucide ființe vii, nu ia ceea ce nu îi este oferit, nu se duce după soția altuia, nu spune minciuni, nici nu-i face pe alții să acționeze greșit, toate acestea având ca rezultat bunăstarea și fericirea pe termen lung.”

„Da, Doamne”

„Ce credeți, Kalama-și? Atunci când lipsa aversiunii răsare într-o persoană, apare ea pentru bunăstarea sau pentru vătămarea acelei persoane?”

„Pentru bunăstare, Doamne.”

„Iar această persoană lipsită de aversiune, care nu este copleșită de aversiune, care nu are mintea posedată de aversiune, nu ucide ființe vii, nu ia ceea ce nu îi este oferit, nu se duce după soția altuia, nu spune minciuni, nici nu-i face pe alții să acționeze greșit, toate acestea având ca rezultat bunăstarea și fericirea pe termen lung.”

„Da, Doamne.”

„Ce credeți, Kalama-și? Atunci când lipsa iluziei răsare într-o persoană, apare ea pentru bunăstarea sau pentru vătămarea acelei persoane?”

„Pentru bunăstare, Doamne.”

„Iar această persoană lipsită de amăgire, care nu este copleșită de iluzie, care nu are mintea posedată de iluzie, nu ucide ființe vii, nu ia ceea ce nu îi este oferit, nu se duce după soția altuia, nu spune minciuni, nici nu-i face pe alții să acționeze greșit, toate acestea având ca rezultat bunăstarea și fericirea pe termen lung.”

„Da, Doamne.”

„Deci ce credeți, Kalama-și? Sunt aceste calități bune sau rele?”

„Bune, Doamne.”

„Sunt ele de blamat sau nu?”

„Nu pot fi blamate, Doamne”

„Criticate de către cei înțelepți sau lăudate de către cei înțelepți?”

„Lăudate de către cei înțelepți, Doamne.”

„Atunci când sunt încercate și efectuate, duc ele la vătămare și suferință, sau nu?”

„Când sunt încercate și efectuate, ele duc la bunăstare și fericire. Astfel este părerea noastră.”

„Deci, așa cum am spus, Kalama-și: nu vă luați după vorbe, după legende, după tradiții, după scripturi, după conexiunile logice, după deducție, după analogii, după înțelegerea apărută prin cântărirea vederilor, după probabilități sau după gândul: «Acest contemplativ este învățătorul nostru». Doar când știți prin voi înșivă, prin cunoașterea proprie că «Aceste calități sunt bune, aceste calități nu pot fi blamate, aceste calități sunt lăudate de către cei înțelepți, aceste calități, atunci când sunt încercate și efectuate duc la bunăstare și fericire» – atunci ar trebui să practicați și să vă țineți de aceste calități. Astfel a fost spus. Și în legătură cu aceste lucruri a fost spus.”

„Acum, Kalama-și, cineva care este un nobil discipol – fiind astfel lipsit de lăcomie, lipsit de reavoință, neamăgit, atent și hotărât – pătrunde necontenit în prima direcție [est], la fel ca și în a doua, a treia și a patra direcție, cu o conștiență îmbibată de bunăvoință. Astfel el pătrunde necontenit deasupra și dedesubt, de jur împrejur, peste tot și în toate aspectele universul atotcuprinzător, cu o conștiență îmbibată de bunăvoință: abundent, expansiv, de nemăsurat, eliberat de ostilitate, eliberat de reavoință.”

„El pătrunde necontenit către prima direcție [est], la fel ca și înspre a doua, a treia și a patra direcție, cu o conștiență îmbibată de compasiune. Astfel el pătrunde necontenit deasupra și dedesubt, de jur împrejur, peste tot și în toate aspectele universul atotcuprinzător, cu o conștiență îmbibată de compasiune: abundent, expansiv, de nemăsurat, eliberat de ostilitate, eliberat de reavoință.”

„El pătrunde necontenit către prima direcție [est], la fel ca și înspre a doua, a treia și a patra direcție, cu o conștiență îmbibată de apreciere. Astfel el pătrunde necontenit deasupra și dedesubt, de jur împrejur, peste tot și în toate aspectele universul atotcuprinzător, cu o conștiență îmbibată de apreciere: abundent, expansiv, de nemăsurat, eliberat de ostilitate, eliberat de reavoință.”

„El pătrunde necontenit către prima direcție [est], la fel ca și înspre a doua, a treia și a patra direcție, cu o conștiență îmbibată de calm. Astfel el pătrunde necontenit deasupra și dedesubt, de jur împrejur, peste tot și în toate aspectele universul atotcuprinzător, cu o conștiență îmbibată de calm: abundent, expansiv, de nemăsurat, eliberat de ostilitate, eliberat de reavoință.”

„Acum, Kalama-și, cineva care este un nobil discipol – mintea lui fiind astfel eliberată de ostilitate, eliberată de reavoință, necontaminată și pură – dobândește patru încredințări chiar aici și acum:

«Dacă există o lume după moarte, dacă există un fruct al acțiunii corecte sau incorecte întreprinse, atunci aceasta este baza conform căreia, odată cu prăbușirea corpului, după moarte, voi apărea într-o destinație bună, o lume paradisiacă». Aceasta este prima încredințare pe care o dobândește.

«Dar dacă nu există o lume după moarte, dacă nu există un fruct al acțiunii corecte sau incorecte întreprinse, atunci chiar aici, în viața prezentă, existența mea este una plăcută – eliberată de ostilitate, eliberată de reavoință, eliberată de probleme și necazuri». Aceasta este a doua încredințare pe care o dobândește.

«Dacă răul este făcut prin acțiune, eu nici măcar nu am dorit răul, niciunei persoane. Nefăcând nicio acțiune rea, de unde m-ar putea atinge suferința?» Aceasta este a treia încredințare pe care o dobândește.

«Dacă niciun rău nu este făcut prin acțiune, atunci mă pot considera pur în ambele cazuri». Aceasta este a patra încredințare pe care o dobândește.

Cineva care este un nobil discipol – mintea lui fiind astfel eliberată de ostilitate, eliberată de reavoință, necontaminată și pură – dobândește aceste patru încredințări chiar aici și acum.”

„Așa este, o, tu, Cel Binecuvântat. Așa este, o, tu, Cel Departe Ajuns. Cineva care este un nobil discipol – mintea lui fiind astfel eliberată de ostilitate, eliberată de reavoință, necontaminată și pură – dobândește patru încredințări chiar aici și acum:

«Dacă există o lume după moarte, dacă există un fruct al acțiunii corecte sau incorecte întreprinse, atunci aceasta este baza conform căreia, odată cu prăbușirea corpului, după moarte, voi apărea într-o destinație bună, o lume paradisiacă». Aceasta este prima încredințare pe care o dobândește.

«Dar dacă nu există o lume după moarte, dacă nu există un fruct al acțiunii corecte sau incorecte întreprinse, atunci chiar aici, în viața prezentă, existența mea este una plăcută – eliberată de ostilitate, eliberată de reavoință, eliberată de probleme și necazuri». Aceasta este a doua încredințare pe care o dobândește.

«Dacă răul este făcut prin acțiune, eu nici măcar nu am dorit răul, niciunei persoane. Nefăcând nicio acțiune rea, de unde m-ar putea atinge suferința?» Aceasta este a treia încredințare pe care o dobândește.

«Dacă niciun rău nu este făcut prin acțiune, atunci mă pot considera pur în ambele cazuri». Aceasta este a patra încredințare pe care o dobândește.

Cineva care este un nobil discipol – mintea lui fiind astfel eliberată de ostilitate, eliberată de reavoință, necontaminată și pură – dobândește aceste patru încredințări chiar aici și acum.”

„Magnific, doamne! Magnific!  La fel cum cineva ar îndrepta un obiect răsturnat, cum ar arăta ceea ce a fost ascuns, cum i-ar descoperi calea unuia care s-a rătăcit, sau cum ar ține o lampă în întuneric astfel încât ochii să poată vedea formele, tot așa Cel Binecuvântat – prin multe înlănțuiri ale raționamentului – a făcut ca Dhamma să ne fie clară. Mergem către Cel Binecuvântat pentru refugiu, către Dhamma și către Sangha, comunitatea călugărilor. Fie ca Cel Binecuvântat să-și amintească de noi ca adepți laici care am mers către el pentru refugiu, începând chiar din această zi, pentru toată viața.”

Provenance: ©1997 Thanissaro Bhikkhu. Transcribed from a file provided by the translator. This Access to Insight edition is ©1997–2009 John T. Bullitt.

Terms of use: You may copy, reformat, reprint, republish, and redistribute this work in any medium whatsoever, provided that: (1) you only make such copies, etc. available free of charge; (2) you clearly indicate that any derivatives of this work (including translations) are derived from this source document; and (3) you include the full text of this license in any copies or derivatives of this work. Otherwise, all rights reserved. For additional information about this license, see the FAQ.

How to cite this document (one suggested style): “Kalama Sutta: To the Kalamas” (AN 3.65), translated from the Pali by Thanissaro Bhikkhu. Access to Insight, June 7, 2009, http://www.accesstoinsight.org/tipitaka/an/an03/an03.065.than.html.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.