Chanting

Kalama Sutta – Instructiuni catre kalamieni

 

Kalamienii din Kesaputta merg sa il vada pe Buddha

1. Astfel am auzit:

Odata, Binecuvantatul, in timp ce trecea prin Kosala cu o mare comunitate de bhikkhusi (calugari), a intrat intr-un oras al Kalamienilor, numit Kesaputta. Kalamienii, care erau locuitori ai Kesaputtei, s-au gandit:

Venerabilul Gotama, calugarul, fiul clanului Sakya, in timp ce trecea prin Kosala, a intrat in Kesaputta. Buna reputatie a Venerabilului Gotama s-a raspandit pana aici: Intr-adevar, Binecuvantatul este desavarsit, complet trezit, inzestrat cu cunoastere si experienta, sublim, cunoscatorul lumilor, inegalabil, indrumatorul celor blanzi, invatatorul fiintelor umane si divine, care a inteles el insusi limpede, prin cunoastere directa. El a pus in miscare Dhamma (Doctrina), buna la inceput, buna la mijloc, buna la sfarsit, completa din toate punctele de vedere; si el proclama viata sfanta, perfect pura. A vedea astfel de fiinte desavarsite este, intr-adevar bine.

2. Apoi, Kalamienii, care erau locuitori ai Kesaputtei, au mers in locul unde era Binecuvantatul. Ajungand acolo, si-au prezentat omagiile si s-au asezat de o parte; unii au schimbat urari cu el si, dupa ce au incheiat, s-au asezat de o parte; unii l-au salutat, unindu-si mainile, si s-au asezat de o parte; unii si-au anuntat numele si familia si s-au asezat de o parte; altii, fara sa vorbeasca, s-au asezat de o parte.

Kalamienii din Kesaputta cer indrumare de la Buddha

3. Kalamienii, care erau locuitori ai Kesaputtei, asezati de o parte, i-au spus Binecuvantatului:

Venerabile, sunt unii calugari si brahmini care viziteaza Kesaputta. Ei expun si explica doar propriile lor doctrine; doctrinele celorlalti ei le dispretuiesc, le ocarasc si le critica. Apoi vin alti calugari si brahmini in Kesaputta, venerabile. Si ei expun si explica propriile lor doctrine; doctrinele celorlalti ei le dispretuiesc, le ocarasc si le critica. Venerabile, exista aceasta indoiala, este aceasta nesiguranta in noi in ceea ce ii priveste. Care dintre acesti respectabili calugari si brahmini spune adevarul si care minte?

Criteriul de respingere

4. “Este normal ca voi, Kalamienii, sa aveti indoieli, sa fiti nesiguri; nesiguranta a aparut in voi cu privire la ceea ce este indoielnic. Kalamieni, nu va luati dupa ceea ce a fost dobandit prin ascultare repetata; nici dupa traditie; nici dupa zvonuri; nici dupa ceea ce se afla intr-o scriptura; nici dupa presupuneri; nici dupa axiome; nici dupa rationamente amagitoare; nici dupa vreo simpatie pentru o notiune asupra careia s-a reflectat; nici dupa parelnica abilitate a altuia; nici dupa ideea ‘Calugarul este invatatorul nostru’. Kalamieni, cand voi insiva stiti: ‘Aceste lucruri sunt rele; aceste lucruri sunt condamnabile; aceste lucruri sunt dezaprobate de cei intelepti; urmate si puse in practica, aceste lucruri duc la rau si vatamare’, abandonati aceste lucruri!

Lacomia, ura si amagirea

5. “Ce credeti, Kalamieni? Lacomia apare in om in beneficiul sau in dauna sa?
– “In dauna sa, venerabile.
– “Kalamieni, dedat fiind lacomiei si fiind covarsit si invins mental de lacomie, omul ucide, fura, comite adulter si minte; el indeamna si pe altul sa faca la fel. Nu va fi asta spre vatamarea si raul sau?
– “Da, venerabile.

6. “Ce credeti, Kalamieni? Ura apare intr-un om in beneficiul sau in dauna sa?
“In dauna sa, venerabile.
– “Kalamieni, fiind dedat urii si fiind covarsit si invins mental de ura, omul ucide, fura, comite adulter si minte; el indeamna si pe altul sa faca la fel. Nu va fi asta spre vatamarea si raul sau?
– “Da, venerabile.

7. “Ce credeti, Kalamieni? Amagirea apare intr-un om in beneficiul sau in dauna sa?
– “In dauna sa, venerabile.
– “Kalamieni, dedat fiind amagirii si fiind covarsit si invins mental de amagire, omul ucide, fura, comite adulter si minte; el indeamna si pe altul sa faca la fel. Nu va fi asta spre vatamarea si raul sau?
– “Da, venerabile.

8. “Ce credeti, Kalamieni? Sunt aceste lucruri rele sau bune?
– “Rele, venerabile.
– “Condamnabile sau de aprobat?
– “Condamnabile, venerabile.
– “Aprobate sau dezaprobate de intelepti?
– “Dezaprobate, venerabile.
– “Urmate si practicate, aceste lucruri conduc la vatamare si rau sau nu? Sau cum va afecteaza?
– “Urmate si practicate, aceste lucruri conduc la vatamare si rau. Astfel ne afecteaza.

9. “De aceea am spus, Kalamieni, ceea ce a fost spus: ‘Kalamieni, nu va luati dupa ceea ce a fost dobandit prin ascultare repetata; nici dupa traditie; nici dupa zvonuri; nici dupa ceea ce se afla intr-o scriptura; nici dupa presupuneri; nici dupa axiome; nici dupa rationamente amagitoare; nici dupa vreo simpatie pentru o notiune asupra careia s-a reflectat; nici dupa parelnica abilitate a altuia; nici dupa ideea ‘Calugarul este invatatorul nostru’. Kalamieni, cand voi insiva stiti: ‘Aceste lucruri sunt rele; aceste lucruri sunt condamnabile; aceste lucruri sunt dezaprobate de cei intelepti; urmate si puse in practica, aceste lucruri duc la rau si vatamare’, abandonati aceste lucruri!‘”

Criteriul de acceptare

10. “Kalamieni, nu va luati dupa ceea ce a fost dobandit prin ascultare repetata; nici dupa traditie; nici dupa zvonuri; nici dupa ceea ce se afla intr-o scriptura; nici dupa presupuneri; nici dupa axiome; nici dupa rationamente amagitoare; nici dupa vreo simpatie pentru o notiune asupra careia s-a reflectat; nici dupa parelnica abilitate a altuia; nici dupa ideea ‘Calugarul este invatatorul nostru’. Kalamieni, cand voi insiva stiti: ‘Aceste lucruri sunt bune; aceste lucruri nu sunt condamnabile; aceste lucruri sunt laudate de cei intelepti; urmate si puse in practica, aceste lucruri duc la beneficii si fericire’, intrati si salasluiti in ele!

Absenta lacomiei, urii si amagirii

11. “Ce credeti, Kalamieni? Absenta lacomiei apare in om in beneficiul sau in dauna sa?
– “In beneficiul sau, venerabile.
– “Kalamieni, nefiind dedat lacomiei si nefiind covarsit si invins mental de lacomie, omul nu ucide, nu fura, nu comite adulter si nu minte; el indeamna si pe altul sa faca la fel. Nu va fi asta spre beneficiul si fericirea sa?
– “Da, venerabile.

12. “Ce credeti, Kalamieni? Absenta urii apare intr-un om in beneficiul sau in dauna sa?
– “In beneficiul sau, venerabile.
– “Kalamieni, nefiind dedat urii si nefiind covarsit si invins mental de ura, omul nu ucide, nu fura, nu comite adulter si nu minte; el indeamna si pe altul sa faca la fel. Nu va fi asta spre beneficiul si fericirea sa?
– “Da, venerabile.

13. “Ce credeti, Kalamieni? Absenta amagirii apare intr-un om in beneficiul sau in dauna sa?
– “In beneficiul sau, venerabile.
– “Kalamieni, nefiind dedat amagirii si nefiind covarsit si invins mental de amagire, omul nu ucide, nu fura, nu comite adulter si nu minte; el indeamna si pe altul sa faca la fel. Nu va fi asta spre beneficiul si fericirea sa?
– “Da, venerabile.

14. “Ce credeti, Kalamieni? Sunt aceste lucruri rele sau bune?
– “Bune, venerabile.
– “Condamnabile sau de aprobat?
– “De aprobat, venerabile.
– “Laudate sau dezaprobate de intelepti?
– “Laudate, venerabile.
– “Urmate si practicate, aceste lucruri conduc la beneficii si fericire sau nu? Sau cum va afecteaza?

– “Urmate si practicate, aceste lucruri conduc la beneficii si fericire. Astfel ne afecteaza.

15. “De aceea am spus, Kalamieni, ceea ce a fost spus: ‘Kalamieni, nu va luati dupa ceea ce a fost dobandit prin ascultare repetata; nici dupa traditie; nici dupa zvonuri; nici dupa ceea ce se afla intr-o scriptura; nici dupa presupuneri; nici dupa axiome; nici dupa rationamente amagitoare; nici dupa vreo simpatie pentru o notiune asupra careia s-a reflectat; nici dupa parelnica abilitate a altuia; nici dupa ideea ‘Calugarul este invatatorul nostru’. Kalamieni, cand voi insiva stiti: ‘Aceste lucruri sunt rele; aceste lucruri sunt condamnabile; aceste lucruri sunt dezaprobate de cei intelepti; urmate si puse in practica, aceste lucruri duc la rau si vatamare’, abandonati aceste lucruri!‘””

Cele patru locuinte marete

16. “Discipolul Celor Nobili, Kalamieni, care, in acest fel, nu barfeste, nu este rau-voitor, nu este amagit, care intelege clar si ia aminte la sine, salasluieste patrunzand cu gandul prieteniei, un punct cardinal; la fel, al doilea punct cardinal; la fel, al treilea punct cardinal; la fel, al patrulea punct cardinal; la fel deasupra, dedesubt si de-a curmezisul; el salasluieste, patrunzand, datorita existentei in el a tuturor fiintelor vii, pretutindeni, intreaga lume, cu maretul si nelimitatul gand al prieteniei, care este liber de ura sau rautate.

El traieste patrunzand, cu gandul compasiunii, un punct cardinal; la fel, al doilea punct cardinal; la fel, al treilea punct cardinal; la fel, al patrulea punct cardinal; la fel deasupra, dedesubt si de-a curmezisul; el salasluieste, patrunzand, datorita existentei in el a tuturor fiintelor vii, pretutindeni, intreaga lume, cu maretul si nelimitatul gand al compasiunii, care este liber de ura sau rautate.

El traieste patrunzand, cu gandul bunatatii, un punct cardinal; la fel, al doilea punct cardinal; la fel, al treilea punct cardinal; la fel, al patrulea punct cardinal; la fel deasupra, dedesubt si de-a curmezisul; el salasluieste, patrunzand, datorita existentei in el a tuturor fiintelor vii, pretutindeni, intreaga lume, cu maretul si nelimitatul gand al bunatatii, care este liber de ura sau rautate.

El traieste patrunzand, cu gandul egalitatii de spirit, un punct cardinal; la fel, al doilea punct cardinal; la fel, al treilea punct cardinal; la fel, al patrulea punct cardinal; la fel deasupra, dedesubt si de-a curmezisul; el salasluieste, patrunzand, datorita existentei in el a tuturor fiintelor vii, pretutindeni, intreaga lume, cu maretul si nelimitatul gand al egalitatii de spirit, care este liber de ura sau rautate.

Cele patru refugii

17. “Discipolul Celor Nobili, Kalamieni, care are o astfel de minte libera de ura, o astfel de minte libera de rautate, o astfel de minte nepatata si o astfel de minte purificata, este unul care gaseste patru refugii, aici si acum.

‘Presupunem ca exista o urmare si ca exista un fruct, rezultat al faptelor bune sau rele. Atunci este posibil ca la descompunerea corpului dupa moarte, eu sa ma nasc intr-o lume divina, in care se afla o stare de fericire.’ Acesta este primul refugiu gasit de el.

‘Presupunem ca nu exista o urmare si ca nu este nici un fruct, rezultat al faptelor bune sau rele. Insa, in aceasta lume, aici si acum, liber de ura, liber de rautate, traiesc in siguranta si fericit.’ Acesta este al doilea refugiu gasit de el.

‘Presupunem ca efecte rele se abat asupra unui raufacator. Eu, insa, nu ma gandesc sa fac rau nimanui. Atunci, cum ar putea sa se abata efecte rele asupra mea, care nu fac fapte rele?’ Acesta este al treilea refugiu gasit de el.

‘Presupunem ca efectele rele nu se abat asupra raufacatorilor. Atunci ma gasesc purificat oricum.’ Acesta este al patrulea refugiu gasit de el.

Discipolul Celor Nobili, Kalamieni, care are o astfel de minte libera de ura, o astfel de minte libera de rautate, o astfel de minte nepatata si o astfel de minte purificata, este unul care, aici si acum, gaseste aceste patru refugii.

Asa este, Binecuvantate. Asa este, Sublime. Discipolul Celor Nobil, Venerabile, care are o astfel de minte libera de ura, o astfel de minte libera de rautate, o astfel de minte nepatata si o astfel de minte purificata, este cel care, aici si acum, gaseste patru refugii.

‘Presupunem ca exista o urmare si ca exista un fruct, rezultat al faptelor bune sau rele. Atunci este posibil ca la descompunerea corpului dupa moarte, eu sa ma nasc intr-o lume divina, in care se afla o stare de fericire.’ Acesta este primul refugiu gasit de el.

‘Presupunem ca nu exista o urmare si ca nu este nici un fruct, rezultat al faptelor bune sau rele. Insa, in aceasta lume, aici si acum, liber de ura, liber de rautate, traiesc in siguranta si fericit.’ Acesta este al doilea refugiu gasit de el.

‘Presupunem ca efecte rele se abat asupra unui raufacator. Eu, insa, nu ma gandesc sa fac rau nimanui. Atunci, cum ar putea sa se abata efecte rele asupra mea, care nu fac fapte rele?’ Acesta este al treilea refugiu gasit de el.

‘Presupunem ca efectele rele nu se abat asupra raufacatorilor. Atunci ma gasesc purificat oricum.’ Acesta este al patrulea refugiu gasit de el.

Discipolul Celor Nobil, Venerabile, care are o astfel de minte libera de ura, o astfel de minte libera de rautate, o astfel de minte nepatata si o astfel de minte purificata, este cel care, aici si acum, gaseste patru refugii.

Minunat, Venerabile! Minunat, Venerabile! Ca si cum, Venerabile, cineva ar intoarce cu fata in sus ceea ce este cu fata in jos, sau ca si cum ar descoperi ceea ce este acoperit, sau ca si cum ar arata calea cuiva care este ratacit sau ca si cum ar tine o lampa in intuneric, gandind ‘Cei ce au ochi vor vedea obiectele vizibile’, tot asa si Dhamma a fost pusa in miscare in multe feluri de catre Binecuvantat. Noi, venerabile, ne gasim refugiul in Cel Binecuvantat (Buddha), ne gasim refugiul in Dhamma (Doctrina), ne gasim refugiul in Sangha bhikkhusilor (Comunitatea calugarilor). Venerabile, fie ca Binecuvantatul sa ne primeasca drept discipoli laici care si-au gasit refugiul pentru toata viata, incepand de astazi.

Anguttara Nikaya, Tika Nipata
Mahavagga, Sutta #65

********************************************
Traducator: Marian Victor Busoi
Limba sursa: traducere din Pali in limba engleza, de Thanissaro Bhikkhu;