History Of The Pali Canon 4

Huṃhuṅka suttaṃ: Sutta infumurarii

 

Astfel am auzit: odata, Fericitul statea in Uruvelā, pe tarmul raului Nerañjarā, la Banianul Pastorului de Capre, chiar dupa [ce a devenit] Complet Trezit. Si, cu acea ocazie, Fericitul era asezat de sapte zile intr-o postura, experimentand direct bucuria Eliberarii. Iar apoi, Fericitul, odata cu trecerea celor sapte zile, s-a ridicat din acel samādhi.

Acum, iata, un anume brahman, infumurat cu privire la casta sa, s-a apropiat de Fericit. Mergand langa [El], s-a salutat respectuos cu Fericitul. Dupa ce si-au adresat urarile obisnuite, potrivit conduitei respectuoase, a stat intr-o parte. Apoi, stand intr-o parte, brahmanul i-a spus aceasta Fericitului: “Gotama! Si acum, in ce masura este [cineva] brahman si, apoi, care sunt calitatile care fac [ca cineva sa fie] brahman?“

Atunci, Fericitul, cunoscand aceasta semnificatie, a destainuit, cu acea ocazie, aceasta vorba inspirata:

“Brahman [este] cel care a lepadat elementul raului, lipsit de aroganta, fara impuritate, infranat, ajuns la apogeul cunoasterii, staruind in puritate. Cel a carui mandrie nu exista nicaieri in lume, [numai] el poate fi numit cu adevarat prin apelativul ‘brahman’!“

********************************************
Limba sursa: Pāli
Traducator: Marian Victor Busoi

[original: evaṃ me sutaṃ ekaṃ samayaṃ bhagavā uruvelāyaṃ viharati najjā nerañjarāya tīre ajapālanigrodhe paṭhamābhisambuddho । tena kho pana samayena bhagavā sattāhaṃ ekapallaṅkena nisinno hoti vimuttisukhapaṭisaṃvedī । atha kho bhagavā tassa sattāhassa accayena tamhā samādhimhā vuṭṭhāsi । atha kho aññataro huṃhuṅkajātiko brāhmano yena bhagavā tenupasaṅkami upasaṅkamitvā bhagavatā saddhiṃ sammodi | sammodanīyaṃ kathaṃ sāraṇīyaṃ vītisāretvā ekamantaṃ aṭṭhāsi | ekamantam ṭhito kho so brāhmaṇo bhagavantaṃ etadavoca kittāvatā nu kho bho gotama brāhmaṇo hoti katame ca pana brāhmaṇakaraṇā dhammā’ti | atha kho bhagavā etamatthaṃ viditvā tāyaṃ velāyaṃ imaṃ udānaṃ udānesi । yo brāhmaṇo bāhitapāpadhammo nihuṃhuṅko nikkasāvo yatatto vedantagū vūsitabrahmacariyo dhammena so brahmavādaṃ vadeyya yassussadā natthi kuhiñci loke’ti ॥ ]