History Of The Pali Canon 4

Bhaya bherava Sutta: Sutta despre Frica si teroare

 

Am auzit ca, odata, Binecuvantatul statea langa Savatthi, in Pestera Jeta, manastirea Anathapindika. Atunci, brahmanul Janussonin a mers la Binecuvantat si, ajungand, l-a salutat cu respect. Dupa schimbul de saluturi prietenoase, s-a retras intr-o parte. Stand acolo, i-a spus Binecuvantatului, “Invatatorule Gautama, pentru fiii de familie buna care au plecat de acasa din incredere in Invatatorul Gautama: este Invatatorul Gautama liderul lor? Este Invatatorul Gautama ajutorul lor? Este Invatatorul Gautama cel care ii inspira? Il iau ei pe Invatatorul Gautama ca exemplu?”

“Da, brahmane, asa este. Pentru fiii de familie buna care au plecat de acasa din incredere in mine: eu le sunt lider; eu le sunt ajutor; eu ii inspir; ei ma iau drept exemplu.”

“Dar, Invatatorule Gautama, nu este usor a indura padurile izolate sau locuintele in salbaticie. Nu este usor sa mentii izolarea, nu este usor sa gasesti incantare in traiul de unul singur. Padurile, oarecum, praduiesc mintea calugarului care nu a atins concentrarea mintii.”

“Da, brahmane, asa este. Nu este usor sa induri padurile izolate sau locuintele in salbaticie. Nu este usor sa mentii izolarea si sa gasesti incantare in traiul de unul singur. Padurile, oarecum, praduiesc mintea calugarului care nu a atins concentrarea mintii. Inainte de Trezirea mea, cand inca eram un Bodhisattva netrezit, mi-a venit si mie gandul: ‘Nu este usor de mentinut izolarea, nu este usor sa gasesti incantare in traiul de unul singur. Padurile, oarecum, praduiesc mintea calugarului care nu a atins concentrarea mintii’.

Mi-a venit gandul: ‘Cand brahmanii sau contemplativii care nu sunt purificati in activitatile lor corporale recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie, este vina activitatilor lor trupesti impure ca dau nastere fricii si groazei neiscusite. Dar nu este cazul meu sa fiu impur in activitatile trupesti atunci cand recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie. Sunt pur in activitatile trupesti. Sunt unul dintre cei nobili care sunt puri in activitatile trupesti atunci cand recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie’. Vazand in mine insumi aceasta puritate a activitatilor trupesti, m-am simtit si mai neinfricat in legatura cu salasluirea in salbaticie.

Mi-a venit gandul: ‘Cand brahmanii sau contemplativii care nu sunt purificati in activitatile lor verbale, mentale sau ale traiului cotidian recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie, este vina activitatilor lor impure ca dau nastere fricii si groazei neiscusite. Dar nu este cazul meu sa fiu impur in aceste activitati atunci cand recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie. Sunt purificat in activitatile mele verbale, mentale si ale traiului cotidian. Sunt unul dintre acei nobili care sunt purificati in activitatile lor verbale, mentale si ale traiului cotidian atunci cand recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie’. Vazand in mine insumi aceasta puritate in activitati, m-am simtit si mai neinfricat in hotararea mea de a ramane in salbaticie.

Mi-a venit gandul: ‘Cand brahmanii sau contemplativii care sunt barfitori si lacomi dupa placerile simturilor… Eu nu sunt barfitor’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care sunt rau-voitori, cu atitudini negative… Eu am o minte binevoitoare’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care sunt coplesiti de lene si moleseala… Eu sunt eliberat de lene si moleseala’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care sunt agitati si cu o minte instabila… Eu am o minte stabila’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care sunt nesiguri si se indoiesc… Eu am depasit nesiguranta’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care se lauda pe ei insisi si ii vorbesc de rau pe ceilalti…Eu nu ma laud si nu ii vorbesc de rau pe altii’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care tind catre panica si teama… Eu am depasit infiorarea’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care doresc castiguri, ofrande si faima… Eu am putine dorinte’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care sunt lenesi si lipsiti de perseverenta… Eu sunt perseverent’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care sunt confuzi si neatenti… Eu sunt stabil in atentie’… ‘Cand brahmanii sau contemplativii care nu sunt concentrati, cu minti ratacitoare… Eu sunt desavarsit in concentrare’…

Mi-a venit gandul: ‘Cand brahmanii si contemplativii care sunt prosti patimasi, recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie, este vina prostiei lor patimase ca da nastere fricii si groazei neiscusite. Dar nu este cazul meu sa fiu un prost patimas, atunci cand recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie. Eu sunt desavarsit in discernamant. Sunt unul dintre nobilii care sunt desavarsiti in discernamant atunci cand recurg la paduri izolate sau locuinte in salbaticie’. Vazand in mine insumi acest discernamant desavarsit, m-am simtit si mai neinfricat in hotararea de a ramane in salbaticie.

Mi-a venit gandul: ‘Ce-ar fi daca— in nopti prestabilite, cum ar fi a opta, a paisprezecea si a cinsprezecea dintr-o luna — as sta in tipurile de locuri care inspira uimire si provoaca fiori, precum monumentele din gradini, paduri sau copaci? Poate as putea experimenta acea frica si groaza’. Asa ca, mai tarziu, — in nopti prestabilite, cum ar fi a opta, a paisprezecea si a cinsprezecea dintr-o luna — stateam in tipul de locuri care inspira uimire si provoaca fiori, precum monumentele din gradini, paduri sau copaci. Si in vreme ce stateam acolo, se intampla sa vina vreun animal salbatic, sau o pasare facea sa cada o smochina sau vantul spulbera frunzele cazute. Imi venea gandul: ‘Aceasta sa fie acea frica si groaza?’ Apoi imi venea gandul: ‘De ce tot astept dupa frica? Ce-ar fi daca as invinge frica si groaza in orice stare ar aparea ele?’ Asa ca, atunci cand frica si groaza se manifestau in timp ce mergeam incoace si incolo, nu ma opream, nu ma asezam si nu ma intindeam. Continuam sa merg incoace si incolo, pana ce invingeam frica si groaza. Cand frica si groaza veneau in timp ce stateam nemiscat, nu incepeam sa merg sau sa ma asez sau sa ma intind. Continuam sa stau nemiscat, pana ce invingeam acea frica si groaza. Cand frica si groaza se manifestau in timp ce eram asezat, nu ma intindeam, nu stateam in picioare si nu mergeam. Continuam sa stau asezat, pana ce invingeam frica si groaza.  Cand frica si groaza se manifestau atunci cand eram intins, nu ma ridicam, nu ma asezam si nu incepeam sa merg. Continuam sa stau intins, pana ce invingeam frica si groaza.

Brahmane, sunt unii brahmani si contemplativi care au perceptia zilei atunci cand este noapte si perceptia noptii atunci cand este zi. Aceasta, iti spun, este din cauza faptului ca traiesc in iluzie. Cat despre mine, eu am perceptia zilei atunci cand este zi si perceptia noptii atunci cand este noapte. Daca cineva, vorbind drept, ar spune, “O fiinta nesupusa amagirii a aparut in lume spre folosul si fericirea multora, din iubire pentru lume, pentru binele, folosul si fericirea omului si a fiintelor celeste”, acela ar vorbi cu adevarat despre mine.

O rezistenta neintrerupta s-a nascut in mine si m-am stabilit in atentie pura. Trupul meu era linistit si lipsit de agitatie, mintea mea concentrata si omogena. Retras din senzualitate, retras din calitatile mentale neiscusite, am intrat si am ramas in prima transa: extaz si placere nascute din retragere, insotit de gand directionat si evaluare mentala. Linistind gandurile directionate si evaluarile, am intrat si am ramas in a doua transa: extaz si placere nascute din pace, omogenizare a atentiei eliberata de ganduri directionate si evaluare — certitudine interioara. Odata cu disparitia extazului, am ramas in egalitate de spirit, atent si vigilent si sensibil fizic la placere. Am intrat si am ramas in a treia transa, despre care cei nobili spun, ‘Egal in spirit si atent, are o stare placuta.’ Odata cu abandonarea placerii si durerii — la fel ca in disparitia precedenta a bunei dispozitii si proastei dispozitii — am intrat si am ramas in a patra transa: puritatea egalitatii de spirit si a atentiei, nici placere, nici durere.

Cand mintea era astfel contentrata, purificata, luminoasa, nepatata, curata, flexibila, stabila si imperturbabila, am directionat-o catre cunoasterea vietilor mele trecute. Mi-am reamintit numeroasele mele vieti trecute, o viata, doua, cinci, cincizeci, o suta, o mie, o suta de mii, multi eoni de contractie cosmica, multi eoni de expansiune cosmica, multi eoni de contractie si expasiune cosmica: ‘Atunci aveam cutare nume, apartineam cutarui clan, aveam cutare infatisare. Cutare era hrana mea, astfel era experienta placerii si durerii mele, astfel a fost sfarsitul vietii mele. Trecand din acea stare, m-am renascut aici. Si aici aveam acest nume, am apartinut cutarui clan, aveam o cutare infatisare. Cutare era hrana mea, cutare experienta placerii si durerii, astfel a fost sfarsitul vietii mele. Trecand din acea stare, m-am renascut aici’. Astfel mi-am amintit numeroasele vieti trecute, cu toate detaliile lor.

Aceasta a fost prima cunoastere pe care am dobandit-o in prima veghe a noptii. Ignoranta a fost inlaturata; cunoasterea s-a nascut; intunericul a fost distrus; lumina s-a nascut — precum se intampla unuia care este prudent, inflacarat si ferm.

Cand mintea era astfel concentrata, purificata, luminoasa, nepatata, curata, flexibila, stabila si imperturbabila, am directionat-o catre cunoasterea mortii si renasterii fiintelor. Am vazut — prin ochiul divin, purificat si depasind vederea omeneasca — fiintele murind si renascandu-se si am vazut in ce fel sunt inferioare sau superioare, frumoase sau urate, norocoase sau nenorocoase, in functie de karma lor: ‘Aceste fiinte — care erau inzestrate cu o rea purtare a trupului, cuvantului si mintii, care i-au ponegrit pe cei nobili, au avut vederi gresite si au actionat sub influenta lor — odata cu descompunerea trupului, dupa moarte, au renascut in planul suferintei, in destinatia dureroasa, in tinuturile inferioare, in iaduri. Dar aceste fiinte— care erau inzestrate cu o buna purtare a trupului, cuvantului si mintii, care nu i-au ponegrit pe cei nobili, care aveau vederi corecte si actionau sub influenta lor — odata cu descompunerea trupului, dupa moarte, au renascut in destinatiile bune, in lumea divina’. Astfel, — prin intermediul ochiului divin, purificat si depasind vederea umana — am vazut fiintele murind si renascandu-se si am realizat modul in care sunt inferioare si superioare, frumoase si urate, norocoase si nenorocoase, in functie de karma lor.

Aceasta a fost a doua cunoastere pe care am dobandit-o in a doua veghe a noptii. Ignoranta a fost distrusa; cunoasterea s-a nascut; intunericul a fost distrus; lumina s-a nascut – precum se intampla unuia care este prudent, inflacarat si ferm.

Cand mintea a fost astfel concentrata, purificata, luminoasa, nepatata, curata, flexibila, stabila si imperturbabila, am directionat-o catre cunoasterea incetarii otravurilor mentale. Am perceput cum se face ca ‘Aceasta este suferinta… Aceasta este cauza suferintei… Aceasta este incetarea suferintei… Aceasta este calea ce duce la incetarea suferintei… Acestea sunt otravurile… Aceasta este cauza otravurilor… Aceasta este incetarea otravurilor… Aceasta este calea ce duce la incetarea otravurilor.’ Inima mea, cunoscand astfel, vazand astfel, a fost eliberata de otrava senzualitatii, eliberata de otrava devenirii, eliberata de otrava ignorantei. Odata cu eliberarea, a aparut cunoasterea ‘Eliberat’. Am descoperit ca ‘Nasterea s-a sfarsit, viata sfanta este implinita, sarcina indeplinita. Nu mai este nimic de facut’.

Aceasta a fost a treia cunoastere pe care am dobandit-o in a treia veghe a noptii. Ignoranta a fost distrusa; cunoasterea s-a nascut; intunericul a fost distrus; lumina s-a nascut – precum se intampla unuia care este prudent, inflacarat si ferm.

Acum, brahmane, daca ti-ar veni gandul ‘Poate ca Gautama contemplativul nu este nici astazi eliberat de patima, de rautate, de amagire si din aceasta cauza recurge la paduri izolate si locuinte in salbaticie’, nu ar trebui sa gandesti astfel. Deoarece vad doua motive convingatoare, inca recurg la paduri izolate si locuinte in salbaticie: vazand o stare placuta pentru mine in prezent si avand dragoste pentru viitoarele generatii”

“Cata simpatie a aratat Invatatorul Gautama viitoarelor generatii, in maniera unui om merituos si cu adevarat trezit! Minunat, Invatatorule Gautama! Minunat! Ca si cum cineva ar  intoarce ceea ce a fost rasturnat, ar revela ceea ce a fost ascuns, ar arata calea celui ce s-a ratacit sau ar aduce cu sine o lampa pentru ca cei inzestrati cu ochi sa vada in intuneric, in acelasi fel, Invatatorul Gautama — prin multe tipuri de argumente — a facut Doctrina clara. Ma refugiez in Invatatorul Gautama, in Doctrina si in Comunitatea de calugari! Fie ca Invatatorul Gautama sa isi aminteasca de mine ca discipol laic care si-a gasit refugiul in el, din aceasta zi, pe viata.”

********************************************
Traducator: Marian Victor Busoi
Limba sursa: Engleza dupa “Bhaya-bherava Sutta: Fear & Terror” (MN 4), tradusa din Pali de Thanissaro Bhikkhu. Access to Insight, 12 Februarie 2012, http://www.accesstoinsight.org/tipitaka/mn/mn.004.than.html. Traducere accesata la data de 10 Octombrie 2012.